Miere

Scurt istoric

Mierea de albine a fost prima substanță dulce, naturală folosită de om, fiind prețuită în special în biserică de către preoți în cadrul diverselor ritualuri şi slujbe religioase. În Vechiul Testament apare scris cuvântul "miere" de peste 60 ori. Din cele mai vechi timpuri se știe că mierea este recunoscute pentru beneficiile aduse sănătății, datorită conținutului bogat de vitamine și valori nutriționale. În antichitate, cel mai vestit medic al Greciei antice considerat pe bună dreptate și părintele medicinei, Hipocrate folosea şi recomanda mierea atât pentru vindecarea unor afecțiuni (renale, gastro-intestinale, respiratorii) cât și pentru tratamentul plăgilor.

Vitaminele din miere

Mierea de albine este valoroasă datorită conținutul său bogat în vitamine, ce provin în exclusivitate din polenul și nectarul plantelor culese de albine.
În general, vitamine din mierea de albine aparțin celor două grupe:

• Grupa vitaminelor hidrosolubile: Vitamina B1 (tiamină), Vitamina B2 (riboflavină), Vitamina B6 (piridoxină), Vitamina PP (niacină), Vitamina H (biotină), Vitamina B12 (cianocobalamină), Vitamina C (acid ascorbic), acid pantotenic, acid folic, rutină;
• Grupa vitaminelor liposolubile: Provitaminele A, Vitamina K;